Faceți căutări pe acest blog

Revolutia industriala

Revoluția industrială s-a declanșat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea mai întâi în Anglia, care a reușit să se mențină ca prima putere industrială a lumii până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Franța, revoluția industrială a evoluat lent, începuturile ei datând din jurul anilor 1830. Cererea scăzută de produse industriale în condițiile unei populații predominant agrare a făcut că adevărata eră industrială să înceapă abia în 1890. Industrializarea Germaniei a fost marcată de fărâmițarea sa politică, condițiile favorabile declanșării revoluției în acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industrială a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de invenții și inovații. Sosirea masivă de emigranți după 1865 a antrenat o puternică dezvoltare a economiei americane:astfel în jurul anului 1900 SUA au devenit prima țară industrială din lume. Descoperirile din domeniul științific au impulsionat apariția unor tehnici și invenții moderne:
  • 1698 Denis Pepin a inventat cazanul cu aburi sub presiune
  • 1712 Thomas Newcomen a construit un motor cu aburi prevăzut cu piston și cilindru, însă în anul 1784 când James Watt inventează motorul cu aburi perfecționat se consideră că a început revoluția științifică.
  • Aceasta s-a manifestat cu precădere în domeniul textil, la început. Astfel John Kay inventează suveica zburătoare care permitea realizarea de țesături mult mai late decât până la acel moment. Apoi la 1765 James Hargreaves inventează mașina de tors și la 1789 Edmund Cartwright războiul de țesut. În acest moment Anglia primește numele de "atelierul lumii".
  • Importante descoperiri se fac și în alte domenii precum în metalurgie : Abraham Darby inventează fonta pe bază de cocs, Wilkinson laminarea oțelului.
Aceste progrese au impulsionat fenomenul de "revoluție industrială".
Revoluția industrială este procesul tehnic complex prin care munca manuală este înlocuită cu mașinismul. În acest proces muncitorului îi revenea rolul de supraveghere, reglare și alimentare a mașinii. Apariția revoluției industriale a avut ca efect creșterea producției, dezvoltarea orașelor și a științei.
Primul stat în care a avut loc revoluția industrială a fost Anglia.
Primul domeniu în care a fost utilizată mașina cu abur a fost industria textilă.
A doua revoluție industrială are loc la sfârșitul sec. al XIX-lea datorită descoperirii de noi surse de energie, fapt ce a permis dezvoltarea unor ramuri industriale precum industria electrotehnică, chimică, a automobilelor.
O serie de inventii si descoperiri au transformat producerea textilelor si prelucrarea metalelor in industrii recunos-cute pe plan mondial. Noi surse de energie-mai ales motorul cu aburi-au fost valorificate. Exploatarea carbunilor a fost "combustibilul" acestei revolutii,iar cresterea numarului populatiei a asigurat forta de munca necesara si o piata pentru bunurile produse de industrie.

O revolutie rapida a mijloacelor de transport a dus la scaderea costurilor de tran-sport a materiilor prime si produselor finite; de asemenea, "revolutia agriculturii" a pus capat fricii de foamete si a devenit posibila sustinerea unei populatii in crestere.

Modificari spectaculoase au avut loc in productia de textile, datorita unor noi utilaje. "Suveica zburatoare" a lui John Kay (1733) a facut procesul de tesere mai rapid, iar "spinning jenny" (1767), roata de tors creata de James Hargreaves, a imbunatatit procesul de tors.

Acestor inventii le-au urmat sistemul lui Arkwright (1769) de mentinere a umidi-tatii in procesul de fabricatie; in actionare se foloseau caii, apa, sau forta aburilor. Razboiul de tesut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de tesere.

In curand producerea textilelor, o activitate domestica, de mici proportii pana atunci (oamenii teseau si torceau in casele lor), a fost concentrata in mari fabrici, modificand radical modul de viata al muncitorilor. Productia de masa a insemnat ieftinirea textilelor, cu im-pact dramatic asupra industriei.Lana fusese cel mai important produs de export la Marii Britanii; acum insa bumbacul castigase teren, profitand de cererea imensa de imbracaminte usoara si raco-roasa necesara in zonele toride ale Africii si Asiei.

In sudul districtului Lancashire s-au inmultit filaturile (fabrici uriase unde munceau femeile tesand fire, unde aerul fiind umed si imbacsit a cauzat diferite boli si deformatii) mohorate ale oraselor bumbacului. Manchaster si Liverpool devenisera instarite datorita comertului cu bumbac, iar vanzarile in strainatate aduceau venituri imense Angliei - reprezentand la un moment dat jumatate din exportul tarii.

Primele manufacturi textile foloseau energie hidraulica, gratuita dar nesigura, deoarece o seceta putea duce la incetarea lucrului. Folosirea motoarelor cu aburi pentru atio-narea utilajelor a fost un pas decisiv pentru producerea textilelor, dar si pentru intreaga industrie.

Motoarele cu aburi erau folosite inca din secolul al XVII-lea, dar implicau cheltu-ieli de functionare mari. In 1769, James Watt, un inginer de origine scotiana, a creat in conden-sator capabil sa mentina constanta temperatura in cilindrul principal. Aceasta descoperire era ex-trem de importanta. In 1774, Watt s-a asociat cu Mathew Boulton si au inceput sa produca moto-are cu aburi la fabrica Soho din Birmingham. Efectul asupra industriei britanice poate fi dedus din faimoasa fraza a lui Boulton "Eu vand aici ce intreaga lume isi doreste sa aiba - putere!"

Epoca fierului
Fierul a fost un simbol important al revolutiei industriale din Marea Britanie. In secolul al XIX-lea fierul era folosit pentru lucruri diverse, ca poduri, vapoare si locomotive, Palatul de cristal din Londra si turnul Eiffel din Paris. Totusi, in 1700 industria fierului lupta pentru supravietuire. Metalul trebuia topit adica incalzit pana devenea lichid, astfel incat mine-reul de scurgea lasand in urma impuritatile. Dar procesul de topire necesita carbune, ia padurile Marii Britanii (din care se obtinea carbunele) fusesera in mare masura distruse, fiind necesare importuri costisitoare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu